Valorile culturale ale ariilor naturale protejate sunt reprezentate de obiective culturale identificate și localizate în vecinătatea acestora, pe unitățile administrativ-teritoriale intersectate de aria proiectului. Principalele obiective culturale, bunuri ale patrimoniului cultural, sunt descrise în cele ce urmează:
- Podurile dintre Fetești și Cernavodă – “Anghel Saligny”
Podul “Anghel Saligny”, denumit inițial „Podul Regele Carol I”, a fost construit între anii 1890 și 1895 cu scopul de a asigura legătura feroviară între București și Constanța. La momentul inaugurării, era cel mai lung pod din Europa și singurul, la care au fost folosite pentru prima dată grinzi cu console pentru suprastructura podului și oțel moale la tabliere. Podul are o deschidere de 190 m (cea mai mare din Europa continentală) și se află la o înălțime de 30 m peste nivelul apelor mari ale Dunării. Înălțimea la care se află podul permite trecerea pe Dunăre și a vaselor cu catarge foarte mari. Podul peste Borcea cuprinde 3 deschideri de câte 140 m fiecare și un viaduct cu 11 deschideri de câte 50 m. Podul are o lungime de 4037 m, dintre care 1662 m peste Dunăre și 920 m peste Brațul Borcea. La momentul inaugurării, podurile formau împreună cel mai lung complex de poduri construit vreodată în România și al treilea din lume. Podul a fost inaugurat la 14/26 septembrie 1895, când a fost bătut simbolic ultimul nit, un nit de argint. În timpul inaugurării, pe pod a trecut un convoi format din 15 locomotive, în timp ce proiectantul și executantul podului, Anghel Saligny, împreună cu șefii echipelor de muncitori au stat într-o șalupă, sub pod. După aproape un secol de utilizare, în 1987 podul a fost dezafectat, când paralel cu acesta a fost construit un nou pod.
- Casa Nicu Apostol – monument arhitectural
Casa este localizată în satul Pietroiu, comuna Borcea, și datează din 1934.
- Casa cu polată – sfârșitul secolului XIX
Casa este localizată în satul Borcea, comuna Borcea, nr. 1236.
- Situl arheologic de la Coslogeni, Grădiștea Coslogeni
Stațiunea arheologică se află în Balta Borcei, la 1,5 km nord-est de Grădiștea Coslogeni și la 2,5 km nord-vest de Dunăre, sat Coslogeni, comuna Dichiseni. Se mai numește și Grădiștea lui Ilie. În sit, au fost descoperite vestigii arheologice care datează din epoca bronzului (cultura Coslogeni). Așezarea aparține mai multor perioade istorice și cuprinde o necropolă de incinerație care datează din secolele V-IV î.Hr. (Latene timpuriu), o așezare fortificată din secolele XII-XI î. Hr. (epoca bronzului târziu, cultura Coslogeni) și o așezare din neolitic (culturile Hamangia și Bolintineanu).
- Necropolă de incinerație (Complexul de necropole de la Chirnogi-Rudari)
Obiectivul este localizat în localitatea Chirnogi, pe Terasa Rudarilor, o terasă înaltă a Dunării, la 200 m pe direcția vest de cartierul Rudari. Situl a fost descoperit în anul 1988 și are o suprafață totală de 4 ha. În cadrul sitului, au fost descoperite 12 morminte de înhumație și 1 de incinerație în urnă aparținând Epocii medievale timpurii, o necropolă mare, din care au fost salvate și cercetate 16 morminte de înhumație aparținând Epocii Eneolitice și 5 morminte de incinerație geto-dacice datând din Latene târziu (sec. I î. Hr.). Se pare că ar mai exista o altă necropolă de incinerație datând din Latene târziu, aparținând culturii sarmatice, despre care, însă, nu sunt date. Din păcate, necropole din mai multe epoci au fost distruse în momentul realizării excavațiilor pentru construirea digurilor Canalului Dunăre-Marea Neagră. Toată zona necropolelor a fost excavată.
- Așezare Epoca bronzului târziu
Așezarea este localizată pe plaja Borcei, în dreptul Școlii și pe aproximativ 250 m în amonte, din centrul cartierului Pietroiu. În zona acestei așezări au fost descoperite materiale arheologice specifice culturii Coslogeni, cum ar fi fragmente ceramice, o seceră din bronz sau topoare din piatră șlefuită. Așezara este datată în Epoca bronzului, la sfârșitul Mil. II î. Hr.
- Situl arheologic de la Bordușani, punct “Popina Bordușani”
Situl este localizat în Balta Ialomiței, la aproximativ 2,5 km nord-est de localitatea Bordușani. Situl se află în imediata apropiere a Lacurilor Bentul Mare, Bentul Mic și Bentul Mic Cotoi aflate pe suprafața sitului ROSPA0012 Brațul Borcea. Astfel, construcțiile ridicate în cadrul sitului arheologic sunt realizate din materiale tradiționale (lemn, chirpic, stuf). Cercetările au arătat faptul că, în urmă cu 6500 de ani, aici s-a stabilit una dintre cele mai vechi comunități umane atestate în județul Ialomița, cultura Gumelnița. Locuirea Popinei încă din preistorie (cultura Boian și Gumelnița) până în epoca fierului, când s-a stabilit o importantă așezare getică (sec. III î. e. n.-sec I e. n.), a generat creșterea în suprafață și în înălțime a martorului de eroziune, în prezent având o formă alungită și asimetrică cu o înălțime de 15,4 m. Termenul atribuit de către arheologi Popinei este de “tell”, care semnifică o movilă formată în timp, în urma depunerilor succesive a resturilor rezultate din locuirea unor comunități umane. Aici au fost descoperite: locuințe, gropi menajere, morminte, ceramică, unelte, chirpici, oase de animale.
Cea mai veche mențiune a vestigiilor arheologice din Popina datează din 1897 și aparține lui Ion Provianu. În 1986 au fost reluate cercetările în zonă de către o echipă formată din arheologi de la Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan”, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Județean Ialomița.
- Moara din Bordușani
Moara din Bordușani (moară de făină, mălai și presă de ulei) datează din 1920 și a fost construită de Constantin Popovici.
- Biserica Sf. Ierarh Nicolae, Bordușani
Biserica datează din 1838, aceasta fiind refăcută în anii 1895-1898. Este o biserică cu zid, cu plan trilobat, două turle pe pronaos și pridvor adăugat.
- Ansamblul Gării Fetești, Fetești
Datează din 1887, fiind un ansamblu industrial, construit concomitent cu calea ferată București-Ciulnița-Fetești.
- Biserica Adormirea Maicii Domnului, Fetești
Biserica dateaă din 1882 și a fost ctitorită de Constantin Gheorghiu și Gheorghe Filip. Este o biserică în formă de cruce, cu două turle, pridvor închis și fațadă în stil renascentist.
- Biserica Sf. Nicolae, Fetești
Biserica datează din 1884 și a fost ctitorită de comunitatea satului Dudești. Forma acesteia este de cruce, prezintă două turle și pridvor închis.
- Casa cu prăvălie 1, Fetești
Casă cu prăvălie ce datează din 1905. A fost construită de Andreescu Iacovanache și a funcționat ca locuință, magazin alimentar, primărie și sediu al Ocolului Silvic.
- Casa cu prăvălie 2, Fetești
Casă cu prăvălie ce datează din 1923. Este construită din cărămidă și compusă din locuință și prăvălie.
- Moara Țărănească, Fetești
Moară țărănească cu ciocănele datează din sec. XX și a fost utilizată la măcinarea porumbului și grâului.
- Școala generală nr. 2, Fetești
Școala generală nr. 2 datează din anul 1873 și este o cpnstrucție de cărămidă cu 9 încăperi. Aceasta este cea mai veche clădire școlară din oraș.
- Spitalul Fetești
Spitalul a fost construit în anul 1908 din fondurile Prefecturii Ialomița, după proiectul inginerului Anghel Saligny. În timpul celui De-Al Doilea Război Mondial, spitalul a fost ocupat de către trupele germane. În prezent, clădirile vechiului spital nu mai sunt folosite.
- Biserica Sf. Nicolae, Vlădeni
Biserica Sf. Nicolae din Vlădeni datează din anul 1856 și a fost ctitorită de comunitatea locală la inițiativa egumenului Gavriil. Ese o biserică din zid, cu plan în formă de cruce, turlă pe pronaos și pridvor deschis
- Situl arheologic de la Vlăden, Popina Blagodeasca
Situl este localizat în localitatea Vlădeni, punctul Popina Blagodeasca, în sudul Râului Ialomița. Suprafața totală a sitului este de 26.000 mp, iar în anul 2009 starea sa de conservare a fost declarată ca fiind precară. În cadrul sitului au fost descoperite așezări datând din Neolitic, Eneolitic (cultura Gumelnița), Latene (cultura geto-dacică), Epoca medievală timpurie (sec. X-XI), Epoca medievală târzie (sec. XIII) și Hallstatt. În sit au fost descoperite locuințe, gropi menajere, chirpic ars, oase de animale și ceramice
- Așezarea medievală de la Vlădeni, Coasta Belciugului
Așezarea a fost descoperită în anul 2000, iar cercetările realizate în zonă au dus la descoperirea așezării care datează din Epoca medievală timpurie
- Așezare “Fermă zootehnică”, Făcăeni
Localizat intravilan, în comuna Făcăeni, așezarea are o suprafață de 2 ha. În anul 2008, starea de conservare a fost declarată ca fiind medie. Așezarea se află la 2 km sud-est de localitatea Făcăeni, lângă ferma zootehnică, în vestul Brațului Borcea. Din punct de vedere al încadrării cronologice, datează din Epoca Latene (cultura geto-dacică). Aici au fost descoperite ceramice, chirpic ars și oase de animale.
- Așezare Latene, Făcăeni
Așezarea se află la aproximativ 50 m nord-est de vatra localității Făcăeni, la vest de Brațul Borcea, pe terasă. Are o suprafață de 2 ha și, în anul 2008, starea sa de conservare era medie. Din punct de vedere cronologic, aparține Epocii Latene (cultura geto-dacică). Aici au fost descoperite ceramice, chirpic ars și oase de animale.
- Așezare Neolitic, Făcăeni
Așezarea se află la aproximativ 500 m de cartierul Gaița (fostul sat Darmați), la nord-est de localitatea Făcăeni, la vest de Brațul Borcea, pe terasă. Așezarea datează din Epoca Neolitică mijlocie (cultura Boian). Pe suprafața așezării au for descoperite ceramice, chirpic ars și oase de animale.
- Conacul Aurelian Bentoiu, Făcăeni
Conacul se află în comuna Făcăeniși datează din 1937. A fost construit de avocatul Aurelian Bentoiu, în stil neoromânesc, cu parter și etaj. Elementele caracteristice ale stilului sunt reflectate de forma acoperișului, ca element dominant al construcției, pridvoare susținute de coloane și foișor cu stâlpi de lemn cioplit. Lucrarea a fost realizată de Tănase Teodorovici.
- Așezare “La Mozacu”, Giurgeni
Așezarea se află în localitatea Giurgeni, punct “La Mozacu”, la aproximativ 1 km de sat, în apropierea căii ferate, la vest de vatra satului Giurgeni, în vestul Brațului Borcea. Are o suprafață de circa 2 ha și o stare de conservare bună (2008). Așezarea geto-dacică datează din Epoca Latene, sec. IV-III î. Hr. Aici au fost descoperite locuințe, gropi menajere, ceramică, chirpic ars și oase de animale.
- Situl arheologic medieval „Orașul de Floci”, Giurgeni
Cercetările arheologice, realizate în permanență încă din anul 1975 au scos la iveală faptul că situl „Orașul de Floci” a fost în trecut o așezare urbană medievală (sec. XV-XVIII), apărută în anul 1431 și dispărută în 1750, după ce râul Ialomița și-a schimbat cursul. Vechiul oraș era un important centru economic, aici fiind vândută la export lâna (de unde și etimologia numelui orașului) din Muntenia străinilor care urcau pe Dunăre cu nave ușoare. Așezarea este deschisă, fără fortificații, iar așezările umane și celelalte edificii erau amplasate pe cele 12 grinduri despărțite de râul Ialomița. Descoperirile arheologice din zonă cuprind locuințe, 3 biserici, 4 necropole, gropi menajere, ceramică locală și de import, podoabe și monede.
- Necropola birituală de la Stelnica, Punct Grădiștea Mare
Situl arheologic de la Stelnica are o suprafață de 2,5 ha și o stare de conservare precară (2008). Este localizat în estul Brațului Borcea, punct de reper Grădiștea Mare. Aici au fost descoperite mai multe așezări și o necropolă plană datând din Latene timpuriu (sec IV-III î. Hr.) cu morminte de incinerație și înhumație aparținând culturii geto-dacice. Așezările descoperite datează din Epoca medievală, Epoca Hallstatt, Epoca bronzului târziu (cultura Coslogeni) și Epoca neolitică târzie (cultura Boian). Descoperirile arheologice din zonă cuprind morminte, ceramică, unelte, arme și podoabe.
- Așezare “Popina lată” (Ibrian)-Vlădeni
Așezarea este localizată la 1,5 km nord-est de satul Vlădeni și la est de DN 38. Limita sudică este reprezentată de râul Ialomița, iar cea vestică de Brațul Borcea. Suprafața sitului este de 2,31 ha și în anul 2008 avea o stare de conservare bună. Cercetările arheologice realizate în zonă au scos la iveală o așezare care datează din Epoca Hallstatt timpurie (sec. X-VIII î. Hr.), unde au fost descoperite locuințe, gropi menajere, ceramică, chirpic ars și oase de animale.